18 decembrie 2012

Cum era să mă las de fumat...

... şi de această dată mă bucur că nu am reuşit.

Că a nins zilele trecute mult, tone de zăpadă pe metru pătrat, asta ştiţi. Cu siguranţă ştiţi pentru că dacă nu aţi cazut pe vreo pârtie, sigur aţi căzut pe trotuar, şi dacă nu aţi ieşit afară să vedeţi, sigur v-a trimis cineva link pe FB.
Deci, a nins. Apoi s-a oprit. Şi apoi a început să se încălzească vremea treptat. Şi în aceste condiţii atmosferice mă gătesc frumos cu fularul de gală şi merg la concertul de colinde. În faţa Casei de Cultură sobor (aici=adunare) de preoţi. Întru în mândra instituţie de cultură dar ies imediat pe uşa laterală să mai pufăi o ţigară înainte de concert. Nu trag două fumuri păcătoase că un semn de sus îmi atrage atenţia. N-şpe tone de zăpadă se prevăle alături de mine mângâindu-mi umărul.
Câţiva centimetri mai la dreapta şi m-aş fi lăsat de fumat.

Niciun comentariu: