Sper să scriu și să public câte ceva în fiecare zi. Deocamdată sper ca maine să citiți o altă postare.
26 ianuarie 2014
Sper
Sunt momente în viață când te simți atât de prost rău încât îți dorești să apelezi la toate relele din doar ca să te răzbuni pe tot ce e în jurul tău, gândindu-te că doar așa te vei simți mai bine. Nu sunt imun la astfel de momente, dar de fiecare dată când scotocesc prin cutia Pandorei "arma" cu care să mă răzbun constat că tot ce a rămas e speranța. Astfel că sper. Sper și acum. Și pentru că situația de față mă obligă să fac referire la acest blog, sper ca pe cât posibil să pot ca în continuare să îmi văd mai bine de treabă.
Sper să scriu și să public câte ceva în fiecare zi. Deocamdată sper ca maine să citiți o altă postare.
Sper să scriu și să public câte ceva în fiecare zi. Deocamdată sper ca maine să citiți o altă postare.
29 martie 2013
Sunt de nerefuzat
- Bună ziua, doamnă dragă. Extraordinar cât de bine vă stă părul astăzi. V-aţi tuns? V-aţi vopsit?
- M-am aranjat doar!
- Să ştiţi că vă arată cu 10 ani mai tânără! În felul acesta nu v-aş da mai mult de 20 de ani.
- Ehe! De 20 am trecut demult! Şi de 30, şi de 40!
- Nu cred! Arătaţi foarte bine pentru vârsta pe care spuneţi că o aveţi.
- :)
- Să vă spun ce am păţit... Am tot adunat mărunţişul, restul pe care mi-l dădeaţi de fiecare dată când veneam să cumpăr câte ceva de aici de la magazin, dar acum s-a umplut puşculiţa şi nu mai am unde să pun. Aşa că am venit la dumneavoastră să îi schimb în bancnote. Sunt vreo două sute de lei în monede de 50 de bani, 10 bani şi 5 bani. Totuşi, să îi număraţi ca nu cumva să fi greşit eu. Ştiţi eu mă pricep la vorbe nu la socoteli. Ce ziceţi, îmi schimbaţi?
- Pffff, păăăăăi, e cam... bine, dă să număr!
Ar fi putut oare să mă refuze?
7 februarie 2013
Câte puţin din toate
Aşa cu CFR-ul trimite în februarie către călători felicitarea de faţă
vă spun şi eu, dragi cititori, la mulţi ani pentru 2013 şi să aveţi parte de un an încununat de succese pe toate planurile.
Nu am lipsit de pe blog din cauză întâmplării cu fumatul, ci pentru că am fost ocupat cu anumite proiecte frumoase şi interesante deopotrivă:
1. Am început să colaborez cu Gazeta Hârtibaciului, publicaţie lunară a Asociaţiei Valea Hârtibaciului în colaborare cu Primăria Agnita. I-am dat drumul şi pe online şi sperăm să creştem cu fiecare ediţie şi să avem semnale pozitive de la cititori. Doamne-ajută!
2. M-am alăturat minunatei echipe de la Crucea Roşie care şi-a deschis subfilială la Agnita. Lucru bun şi important în special pentru cei care vor beneficia pe urma numeroaselor campanii ce vor fi organizate.
3. Am participat, tot la Agnita, la Ziua Roşiei Montana, eveniment care s-a desfăşurat pe plan naţional şi internaţional şi care îşi propune an de an să tragă un semnal de alarmă asupra pericolului care pândeşte asupra celei mai vechi localităţi miniere din România. Citiţi aici mai multe detalii despre eveniment şi despre Roşia Montana.
Acestea fiind spuse, aruncaţi o privire pe unde v-am mai spus că am mai fost şi am făcut.
vă spun şi eu, dragi cititori, la mulţi ani pentru 2013 şi să aveţi parte de un an încununat de succese pe toate planurile.
Nu am lipsit de pe blog din cauză întâmplării cu fumatul, ci pentru că am fost ocupat cu anumite proiecte frumoase şi interesante deopotrivă:
1. Am început să colaborez cu Gazeta Hârtibaciului, publicaţie lunară a Asociaţiei Valea Hârtibaciului în colaborare cu Primăria Agnita. I-am dat drumul şi pe online şi sperăm să creştem cu fiecare ediţie şi să avem semnale pozitive de la cititori. Doamne-ajută!2. M-am alăturat minunatei echipe de la Crucea Roşie care şi-a deschis subfilială la Agnita. Lucru bun şi important în special pentru cei care vor beneficia pe urma numeroaselor campanii ce vor fi organizate.
3. Am participat, tot la Agnita, la Ziua Roşiei Montana, eveniment care s-a desfăşurat pe plan naţional şi internaţional şi care îşi propune an de an să tragă un semnal de alarmă asupra pericolului care pândeşte asupra celei mai vechi localităţi miniere din România. Citiţi aici mai multe detalii despre eveniment şi despre Roşia Montana.
Acestea fiind spuse, aruncaţi o privire pe unde v-am mai spus că am mai fost şi am făcut.
18 decembrie 2012
Cum era să mă las de fumat...
Că a nins zilele trecute mult, tone de zăpadă pe metru pătrat, asta ştiţi. Cu siguranţă ştiţi pentru că dacă nu aţi cazut pe vreo pârtie, sigur aţi căzut pe trotuar, şi dacă nu aţi ieşit afară să vedeţi, sigur v-a trimis cineva link pe FB.
Deci, a nins. Apoi s-a oprit. Şi apoi a început să se încălzească vremea treptat. Şi în aceste condiţii atmosferice mă gătesc frumos cu fularul de gală şi merg la concertul de colinde. În faţa Casei de Cultură sobor (aici=adunare) de preoţi. Întru în mândra instituţie de cultură dar ies imediat pe uşa laterală să mai pufăi o ţigară înainte de concert. Nu trag două fumuri păcătoase că un semn de sus îmi atrage atenţia. N-şpe tone de zăpadă se prevăle alături de mine mângâindu-mi umărul.
Câţiva centimetri mai la dreapta şi m-aş fi lăsat de fumat.
21 noiembrie 2012
NU “plastificării” casei bunicilor
* articol apărut pe www.vecerd.blogspot.com
Vecerdul în topul celor mai bine conservate sate de pe Valea Hârtibaciului
Cum vă amintiţi casa bunicilor? Cu siguranţă nu vă revin în memorie imagini cu geamuri termopan, poartă din fier forjat sau acoperiş din tablă. Realitatea secolului 21 ne demonstrează însă că aceste materiale de construcţii sunt tot mai des folosite la renovarea caselor din vechile sate româneşti. Perspectiva tradiţională ne îndeamnă să spunem că renovările de acest gen afectează ceea ce numim farmecul casei bunicilor.
Vecerdul este plasat de către arhitecţi în rândul celor mai bine conservate patru sate de pe Valea Hârtibaciului în ceea ce priveşte arhitectura tradiţională. În acest sens Eugen Vaida, preşedintele Asociaţiei Monumentum, spune că Vecerdul este inclus în lista de prioritaţi a asociaţiei în vederea protejării ahticeturii tradiţionale.
Este vorba despre un proiect care vizează documentarea fotografică a circa 15000 de case din cele mai frumoase 96 de sate din sudul Transilvaniei. Dintre aceste sate 30 sunt de pe Valea Hârtibaciului. Fotografierea din exterior a fiecărei case din aceste sate constituie fundamentul pentru alcatuirea Arhivei Caselor din Mediul Rural din Transilvania de Sud. La această ahrivă se vor implica prin servicii de consultanţă membrii Interressengemeinschaft Bauernhaus e.V. din Germania şi a arhitectul Jan Huelsemann.
„Documentaţia fotografică a caselor tradiţionale pe care o derulăm în prezent are scopul de a reţine valoarea documentar-istorică a caselor pentru a folosi generaţiilor viitoare care vor dori să reconstruiască ceea ce distrug în prezent, intenţionat sau indirect, din nepasare, părinţii şi bunicii lor. Nu în ultimul rând, ea înmagazinează detalii specifice ale stilurilor arhitecturale referitoare la ancadramente, tâmplărie, zidărie sau dulgherie care constituie informaţii importante pentru specialiştii din domeniul arhitecturii”, a declarat Eugen Vaida.
Totodată, pe lângă documentaţia fotografică, proiectul desfăşuart de către Asociaţia Monumentum presupune şi schimbarea regulamentelor locale de urbanism şi informarea proprietarilor asupra legislaţiei. Plecând de la faptul că până la finele acestui an (2012) primăriile comunale sunt obligate să legalizeze noul Plan Urbanistic General al localităţii, iniţiatorii proiectului împreună cu specialiştii din cadrul Direcţiilor Judeţene de Cultură şi Patrimoniu Naţional se încearcă să îi convingă pe primari să adopte regulamente severe de protecţie a patrimoniului.
Ca urmare a implementării acestor reguli reprezentanţii asociaţiei se vor deplasa în fiecare dintre cele 96 de sate şi îi vor înştiinţa pe proprietari asupra obligaţiilor pe care le au conform regulamentului local, a legii protecţiei patrimoniului din zonele de protecţie a monumentelor istorice cât şi asupra legii construcţiilor.
Regulile specifice de intervenţie asupra faţadei caselor tradiţionale şi a acoperişurilor se referă la interdicţia de a folosi tablă sau ţiglă din ciment pentru învelitoare, interzicerea edificării porţilor din fier forjat. În schimb se recomandă refolosirea ţiglelor vechi tradiţionale sau a celor noi dar cu forma şi coloarea celor vechi precum şi construirea porţilor din esenţe de lemn după modelul tradiţional.
Deasemenea regulile specifice prevăd demontarea tâmplăriei tradiţionale a ferestrelor şi înlocuirea acesteia cu ferestre din PVC. Recomandarea în acest caz este de a se reabilita vechea tâmplărie.
10 septembrie 2012
Tenis pentru toti
SPRIJINA SPORTUL DIN AGNITA
VOTEAZA PROIECTUL
TENIS PENTRU TOTI
Sportul este unul dintre elementele de baza in dezvoltarea fizica, psihica si intelectuala a tinerilor, iar pentru o buna dezvoltare este nevoie ca practicarea sportului sa se faca in conditii optime. Ajuta printr-un vot la crearea acestor conditii.
Proiectul "Tenis pentru toti", depus pentru finantare la Raiffeisen Comunitati a ajuns in etapa finala de selectie, alaturi de peste 200 de proiecte din intreaga tara!
Sportul din Agnita, dar mai ales cei care vor sa-l practice au nevoie de sprijinul vostru, al prietenilor si contactelor voastre, deoarece castigatorii vor fi selectionati pe baza numarului de voturi primite online de la public.
Proiectul in intregime este disponibil online pentru public, pe http:// raiffeisencomunitati.ro/
Pentru a putea vota, etapele sunt urmatoarele:
1. Accesati site-ul si dati click pe "Program de granturi". Pe pagina care se deschide, dati click pe titlul "START Votare..." apoi pe "CLICK AICI PENTRU A VOTA PROIECTUL PREFERAT".
2. Inainte de a vota, creati un cont pe site. Dati click pe "Inregistreaza-ma" si urmati pasii de validare a contului.
3. Dupa ce ati validat noul cont, reveniti pe https:// raiffeisencomunitati.ro/ program-de-granturi/ si logati-va cu userul si parola dumneavoastra. Dati click pe "Click aici pentru a vota proiectul preferat", apoi pe judetul Sibiu. Din cele 9 proiecte afisate, bifati "Tenis pentru toti" si "Voteaza"! Apoi va puteti deloga!
VA MULTUMIM!
10 august 2012
Concediu iberic
1 iunie 2012
Amintiri (plăcute totuşi) din copilărie
1 iunie, ZIUA COPILULUI !!!
LA MULŢI ANI tuturor copiilor
şi să se bucure de copilăria lor până şi inclusiv când îşi vor ţine în braţe nepoţii şi strănepoţii !
Ce bucurie mi-a făcut mama când m-a sunat azi de dimineaţă să îmi spună La mulţi ani de Ziua Copilului, aşa cum face în fiecare an de 1 iunie! Imi face o deosebită plăcere că şi acum, la aproape 27 de ani (27? WOW! mă minunez de fiecare dată când realizez că îmbătrânesc) mama mă face să mă simt copil!
Şi pentru că e Ziua Copilului, o să vă povestesc o scurtă întâmplare din a mea copilărie. Nu pentru că ar fi cea mai fericită, nici pentru că mi-ar aduce exclusiv bucurie amintindu-mi (o să vedeţi de ce) ci pentru că de fiecare dată când ne întâlnim, verii mei îmi povestesc ce s-a întâmplat, iar copilăria mea s-a desfăşurat în mare parte alături de verii mei.
Aşadar, se făcea că aveam 4 ani, fix 4 ani, fix fix 4 ani. Îmi petreceam ziua toridă de vară desculţ prin praful fierbinte de pe uliţele din Vecerd împreună cu verii mei puţin mai mari. Şi pentru că era ziua mea de naştere, se gândesc ei să îmi facă o surpriză, nu foarte plăcută aveam să aflu ceva mai târziu.
- Bogdan, hai să vezi ce tort ţi-am făcut de ziua ta! îmi zice unul dintre ei. Du-te repede şi ia-ţi o linguriţă să mănânci.
Direct am fugit către blidar (dulapul unde se ţineau tacâmurile) şi iau cea mai mare lingură pe care am găsit-o, gândindu-mă la cum o să înfulec eu gustosul tort. Apuc doar din fugă să observ "tortul" frumos aşezat pe o farfurie plată cu un bujor mare şi roşu aşezat în mijloc, de ornament. Dragi cititori, şi acum simt senzaţia pe care am avut-o atunci când am gustat prima şi ultima lingură de "tort" pentru că tortul era făcut cu nisip. Nu pot să vă spun cum am alergat printre râsetele verilor mei strigănd la mama: Maaaamiiiiiii, Cipi şi Răzvan mi-au dat tort de nisip !!!
Iată că şi acum, după aproape 23 de ani, veri mei îşi aduc aminte de acea întâmplare cu a naibii de multă plăcere. Acum, deşi mai simt încă nisipul scârţâind printre dinţi, mă amuz copios de ceea ce am păţit.
Copil fiind nisip mâncam ...
9 mai 2012
Google ne-a cam copt-o
E clar, Google conspiră împotriva neamului românesc. Am încercat prin Google translate să traduc din engleză în română "Welcome to Romania, the land where everything is posible". Traducerea a fost corectă doar că atunci când am ascultat traducerea vocea oferită de Google seamănă mai mult cu cea a unui mult doritor de autonomie în România. Simbolic, am hotărât să îi dau o lecţie "atotştiutorului" Google.
Iată dovada:
8 mai 2012
Cuvintele dor, dar vindecă... dacă le folosim
Cunoaşteţi bineînţeles expresia "cuvintele dor"...
...ei bine, uitaţi-o!
...ei bine, uitaţi-o!
Mi se confirmă din ce în ce mai mult că renunţăm la cuvinte tot mai des pentru a ne expune punctul de vedere, trăirile, sau pentru a transmite ce dorim ca celălalt să înţeleagă. Alegem calea mai grea, poate din lipsă de curaj, poate din cauză că nu suntem siguri că vrem să transmitem acel mesaj, sau pur şi simplu pentru a-l face confuz pe interlocutorul nostru.
Apelăm la imagini, la gesturi, la tot felul de limbaje non-verbale.
Tot ce realizăm însă este să devenim noi înşine confuzi... pentru că în acelaşi timp ne propunem ca interlocutorul să înţelegă mesajul, dar în acelaşi timp nu ştim sigur dacă aceasta este ceea ce vrem cu adevărat.
Mai bine pentru toată lumea ar fi să spunem direct... cuvintele dor dar cuvintele în acelaşi timp vindecă!
Subînţeles: această postare se vrea a fi tot o tehnică de a transmite codat un mesaj "non-verbal".
Sper să se înţeleagă şi sper să nu.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)










